guess who's back !
de parca nu as avea destul alb in jurul meu, mi-am dat seama ca hartia nu tine si pixul se termina. nu au trecut decat 4 zile de la internare in care vreau sa spun ca nu m-am jucat nimic, dar ma simt ca intr-un joc. albul are urme de gri iar atmosfera e mizerabila, geamurile dinspre curte sunt mari si in fata lor stau suspendate doua carpe care tin locul unor perdele, iar usa si 'zidul' de pe partea acesteia sunt compuse din bucati de sticla ... cred ca mata. vopseaua de pe lemn s-a dus alocuri, asa ca nu te impiedica absolut nimic ca in momentul in care deschizi ochii sa te simti exact ca intr-un joc 'survival horror' care are o grafica extrem de proasta. daca mai ai si privirea in ceata e perfect, toti batranii care trec pe langa salonul tau o sa arate ca niste zombie... daca ai o imaginatie la fel de bogata ca si mine.
oricum, ploua, o baba sforaie in dreapta mea alta mesteca in fata mea. e o noapte mai urata decat cea de ieri dar mai frumoasa decat cea de maine. as vrea sa ies si sa imbratisez frigul, sa las ploaia sa-mi spele gandurile. sunt obosita, dar trag de mine ! abia astept sa ajung acasa, oriunde ar fi aia.
sunt constienta de ce imi e bine in acest moment, sau de ce am nevoie, sper sa reusesc sa imi inund mintea si capul cu idei bune, un pic de optimism, un gram de voie buna, cine stie, poate ajung sa scriu despre lalele. :)
cuvintele sunt sensul si logica mea, adevarat ca au doua taisuri, ca o sabie, asta e partea buna pana la urma. sa cauti partea personala dintr-un text fictiv e una, sa fii convins de ea e alta!
Comentarii
Trimiteți un comentariu